Legendele Lacului Colibița

În Munții Călimani, Marea de la munte, cum mai este numit lacul Colibița, reprezintă un loc al opuselor. Deși, în esență, acesta este un lac artificial, născut dintr-o necesitate, cadrul natural fascinant păcălește și cei mai abili ochi. 

Farmecul acestuia se datorează atât zonei împădurite, parcă ascunse de om, cât și aerului curat, răcoros. Datorită acestui aer, de-a lungul secolelor, mulți străini și români au decis să bată drumul lung și anevoios în căutarea unui tratament pentru diverse afecțiuni. Drept urmare, fiecare și-a pus amprenta asupra locului, iar lacul a devenit în sine un punct central al legendelor, care mai de care mai misterioase.

Cu toate acestea, majoritatea legendelor se leagă de un eveniment dureros, anume inundarea fostului sat și relocarea forțată a sătenilor. Amintirea caselor dărâmate, scufundate și pierdute pentru totdeuna reprezintă o amintire sfâșietoare, dar ale cărei ecouri le vei regăsi în folclor.

Ori, dacă plănuiești să faci o vizită pentru a te bucura de aerul curat, peisajul rustic și minunatele trasee montane (precum Pasul Tihuța sau Tăul Zânelor), le vei auzi chiar de la localnici. Totuși, noi ne-am gândit să ți le prezentăm pe cele mai frecvente fiindcă este important să cunoști istoria locului pentru a te bucura și a simți vraja ce-l înconjoară, dar și pentru a înțelege istoria din spatele acestuia.  

Prezicerile lui Moș Gabris

Legendele lacului Colibița au prins contur prin legenda lui Moș Gabris. Acesta, un fel de profet al satului care a trăit între 1861-1914, a prevestit că satul va fi scufundat. Acest lucru a fost întărit și de faptul că înainte a prevestit că mormântul fratelui său va fi luat de o viitură.

Într-adevăr, în anul 1979, s-a decis inundarea satului pentru amenajarea lacului ce avea să-i poarte numele. Crearea lacului a avut ca scop dezvoltarea unei surse hidroenergetice, dar și alimentarea cu apa a municipiului Bistrița. Mai mult, inundațiile fiind frecvente în această zonă, crearea unui lac ar fi protejat și alte localități din împrejurimi.

Drept urmare, se poate înțelege de unde se inspira Moș Gabris pentru profețiile sale și de ce acestea aveau un sâmbure de adevăr.

Satul scufundat și blestemul

Superstiția aceasta este strâns legată de credința localnicilor, biserica jucând un rol important în viața acestora. Asemenea altor legende din spațiul românesc, se spune că distrugerea unei biserici, va aduce cu sine consecințe nefaste în viitor.

Nedorind să-L mânie mai tare pe Dumnezeu, autoritățile nu au demolat biserica și astfel dacă te uiți cu atenție prin apa limpede a lacului, se spune că vei putea zări biserica fostului sat și câteva case ce-o înconjoară.

Totuși, inundarea unei biserici nu este prea departe de distrugerea acesteia. Evenimentul fiind dublat de încăpățânarea oamenilor de a nu părăsi casele ce înconjurau biserica și demolarea celorlalte, crearea lacului a avut un preț. Localnicii vorbesc despre un blestem: lacul cere suflete, lucru ce ar explica numărul mare de oameni care se îneacă și faptul că nu mai sunt găsiți. Conform legendei, acest tribut trebuie plătit anual.

Peștii

O dată cu blestemul amintit mai sus, s-au născut în adâncurile apei și niște creaturi monstruoase ce seamănă cu peștii. Fie că o vezi ca pe o încercare a explicării fenomenului dispariției oamenilor, fie ca pe o legendă separată, acești pești bântuie lacul de jur-împrejur, mai ales noaptea. Oamenii nu-i văd și nu-i aud, de aceea este foarte ușor să fii tras în adâncurile apei și să fii devorat de aceștia.

Dacă ți-am stârnit interesul, te invităm să parcurgi drumul șerpuit din Bistrița Bârgăului și când vei vedea barajul de acumulare, vei știi că ai ajuns la destinație. De asemenea, de-a lungul drumului vei afla și despre Pasul Tihuța și castelul lui Dracula, peștera Izvorul Tăușoarelor, Parcul Național Munții Rodnei și Tăul Zânelor și cine știe, vei descoperi o altă legendă a lacului Colibița.